Ca şi în cazul bibliotecii, existenţa actualului muzeu este legată de personalitatea mitropolitul ctitor Dr. Antonie Plămădeală.

Muzeul, care îi poartă numele, etalează, în cea mai mare parte, colecţia personală a celui care este, nu numai un mare iubitor de cultură, ci şi un pasionat colecţionar de antichităţi, documente, obiecte vechi şi de artă.

Foto. 3.1 Imagine din interiorul muzeului (sala I).

La început mânăstirea nu avea amenajat un muzeu, cu toate că aici existau obiecte cu valoare patrimonială deosebită. Unele obiecte sunt încă în uz în biserica brâncovenească, cum ar fi[1]:

  • uşile împărăteşti, secolul al XVII-lea, sculptate cu motive vegetale şi religioase, 110x70cm, lemn pictat şi sculptat;  
  • tetrapodul, aurit în parte, secolul al XVII-lea, cu stema bizantină, pictat cu motive vegetale şi animale, 60x60x130cm, lemn de păr sculptat şi traforat;
  • două icoane împărăteşti, pictate pe lemn la începutul sec. al XVIII-lea 80x60cm, cu ornamente din argint (donate de părintele Arsenie Boca).

 Iar altele erau expuse în camerele clădirii vechii stăreţii:

  • o cărămidă din argilă neagră arsă, secolul al II-lea, inscripţionată „Legiunea  XIII”, 40x30x12cm (donaţie a credincioşilor din Poiana Sibiului);
  • trei amfore din argilă arsă neagră 100x20x15cm;
  • trei icoane, pictate pe lemn în secolul al XVII-lea:

1. Icoană cu mai multe scene biblice, 56x48cm, (donată de părintele Arsenie Boca);

2. Iisus Hristos Judecător, 80x65cm – donaţie anonimă;

3. Maica Domnului Împărăteasă, 80x65cm- donaţie anonimă;

  • trei icoane pictate pe lemn în secolul al XVIII-lea:
  • Maica Domnului şi Sf. Gheorghe 65x55cm – donaţie anonimă;
  • Maica Domnului înconjurată de 10 sfinţi 60x55cm – donaţie anonimă;
  • Icoană cu 12 scene biblice 45x50cm – donaţie anonimă.
  • numeroase icoane vechi, pictate pe sticlă (525 buc.).


Foto. 3.2 Icoane împărăteşti pe lemn, secolul al XVIII-lea (80x60cm).

Fond Mânăstirea Brâncoveanu.

Creşterea numărului de pelerini şi vizitatori a determinat amenajarea unui muzeu (improvizat) în holul clădirii stăreţiei vechi, unde s-au expus mai multe obiecte, în special icoane vechi pe sticlă.

În anul 1993 s-a amenajat, la parterul corpului de clădiri de pe latura sudică a incintei[2], o expoziţie cu icoane pe sticlă, vechi şi noi, care a funcţionat pentru scurt timp ca muzeu.

Amenajarea noului muzeu s-a făcut în anii următori, pentru aceasta folosindu-se spaţiul existent la mansarda laturii de sud a incintei. În acest scop, s-au lambrisat pereţii cu lemn de brad, s-au confecţionat vitrine şi s-a amenajat întreg spaţiul pentru a putea găzdui bogata colecţie a mitropolitului Dr. Antonie Plămădeală.

Specialiştii muzeografi de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi alţi specialişti de la muzeele din Bucureşti au clasificat, organizat şi etalat obiectele după metode şi principii moderne.

A rezultat un muzeu deosebit de valoros, organizat în două săli de expoziţie. Prima sală a fost inaugurată în anul 1996, la hramul Adormirii Maicii Domnului din 15 august, în prezenţa Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, a P.F. Patriarh Teoctist, a numeroşi ierarhi, preoţi şi invitaţi.

În anul următor, s-a deschis vizitatorilor şi a doua sală, mai mare decât prima, dar organizată în deplină armonie şi ca o continuare firească a primei săli.

Aşadar, muzeul are o structură unitară şi etalează mai multe colecţii de obiecte diferite, pe care le putem clasifica în modul următor:

  1. Colecţia de carte veche, manuscrise şi documente;
  2. Colecţia de icoane;
  3. Colecţia de veşminte liturgice;
  4. Colecţia de obiecte de cult;
  5. Colecţia de scrisori şi corespondenţă;
  6. Colecţia numismatică şi de medalii;
  7. Colecţia etnografică şi de artă populară.

[1] Conform datelor din Inventarul mânăstirii din anul 1969.

[2] În actuala sală de şedinţe.